Poate o femeie să facă un bărbat fericit?

Da. Cea pe care nu o poate avea.

Revăd pentru a doua oară această piesă de teatru şi îmi dau seama că de fapt reprezintă mai mult o realitate a zilelor noastre, decât o comedie de calitate. Spun asta pentru că dincolo de replici, de zâmbete şi de aplauze, ea ne face pe fiecare dintre noi să ne gândim la un singur lucru…la fidelitate.

Trebuia să fii credincioasă!

Aşa răsună în sală în repetate rânduri vorbele ucigaşului plătit (Gheorghe Ifrim), care îi sunt destinate doamnei legate de un scaun ce întruchipează femeia plictisită de viață, casnică (Adelaida Zamfira), dar care a adus fondurile necesare afacerilor soțului (Florin Busuioc) şi de care acesta doreşte să se elibereze deoarece are o relaţie cu o altă femeie mult mai tânără decât el. Evident că motivul real nu îi este prezentat ucigaşului plătit şi faptul că i s-a spus că ea trebuie să moară pentru că a fost necredincioasă îi face munca mult mai uşoară acestuia.

Deşi consideră că aceasta este calea cea mai potrivită de a te scăpa de femeia cu care ai fost căsătorit 20 de ani, soţul descoperă că puterea femeii poate întrece orice limite, talentul ei permiţându-i să pătrundă în mintea unui bărbat încât să-l determine pe acesta să se transforme din ucigaş în aventura de care şi ea avea atât de mare nevoie.

Atunci când începem o relaţie nu o facem întotdeauna conştient, ci de cele mai multe ori ne îndrăgostim şi ne lăsăm conduşi de sentimente. Dar ce se întâmplă atunci când soţul tău nu a mai făcut dragoste cu tine de 6 luni? Te gândeşti că poate are pe altcineva…

Şi atunci… de ce înşală bărbaţii?

Pentru că sunt prea multe chelneriţe. Şi unde mai pui că sunt şi tinere…

Până la urmă şi omorâtul oamenilor e un job. Dar atunci când afli că femeia pe care trebuie să o omori voia să se sinucidă înainte să ajungi acolo te întrebi şi tu de ce. Pe lângă faptul că ai întrerupt-o din a se sinucide pentru a-i prelungi viaţa şi pentru a fi tu cel care o omoară, deduci că mai e şi proastă că a înşelat doar o dată când soţul ei o înşelase timp de 20 de ani.

Însă…că înşeli o singură dată sau că o faci de mai mule ori, răspunsul la întrebarea ai fost fidel nu e oare acelaşi?

În ochii lumii o femeie nu e niciodată o ratată. În cel mai rău caz e… casnică.

Femeia se naşte direct cu o paraşută. Dacă nu reuşeşte să aibă succes, deschide paraşuta şi se căsătoreşte cu succesul. În schimb, un bărbat trebuie să muncească pentru el.

Dar poţi să uiţi atât de uşor de femeia care ţi-a fost alături 20 de ani şi te-a susţinut în tot acest timp pentru a ajunge cineva şi a avea un renume? Poţi să o dai la o parte atunci când nu mai consideri că se potriveşte în viaţa ta pentru că apare altcineva care vede doar rezultatul a ceea ce eşti şi nu cunoaşte şi evoluţia?

Da, poți! Pentru că nu te gândeşti că femeia de lângă tine se poate transforma după atât de mult timp. O priveşti doar ca pe o parte din decor, însă tot ceea ce trebuie să faci este să-i dai unei femei o pereche de tocuri şi lumea ei se transformă.

Dorinţa de răzbunare este din ce în ce mai mare când aceasta află că soţul ei voia să o omoare doar pentru a rămâne cu averea ei şi când îşi dă seama că tot ceea ce mai reprezintă ea pentru el este doar o sumă de bani.

Astfel că rolurile se inversează şi acum ea este cea care doreşte să scape de el… să-l lovească acolo unde îl doare mai tare. În portofel.

Atunci când nu ştim să apreciem ceea ce avem în faţa noastră sau lângă noi, căutăm fericirea în oameni pe care nu îi putem avea. Uităm de adevăratele valori şi considerăm că renumele şi banii ne vor permite să avem tot ceea ce dorim. Călcăm în picioare suflete şi oameni şi nici măcăr jurămintele rostite împreună nu mai semnifică nimic.

Stau şi mă gândesc câte cupluri erau în sală.

Câte persoane s-au întrebat în gând dacă omul de lângă ele este sau nu fidel.

Cu toate acestea, cred că fiecare dintre noi ar trebui să ne gândim de două sau poate chiar de mai multe ori atât atunci când începem o relaţie, dar şi pe parcursul ei când suntem tentaţi să înşelăm şi să uităm de ce ne aflăm încă lângă un om. Pentru că aşa cum spunea şi Paulo Coelho: ,,O greşeală repetată nu mai este o greşeală, este o decizie.”

Credit Foto: Anastasiya Lobanovskaya