E dimineață. A doua zi după Colectiv. Metroul se oprește între stații. Coborâm la prima?
Majoritatea poveștilor neașteptate încep cu ceva obișnuit.
Așa începe și filmul inspirațional românesc Coborâm la prima al regizorului Tedy Necula. O poveste pe care o trăim zi de zi, dar pe care nu o observăm din cauză că privim lucrurile superficial. Nu știm povestea celui de lângă noi, însă, chiar și așa, ne grăbim să îi atribuim tot felul de etichete.
„Când ne-am urcat în metrou am crezut că mergem câteva stații, dar am mers câteva vieți.”
Blocați pentru câteva ore în același vagon de metrou, oamenii sunt nevoiți să interacționeze, să se descopere și să înlăture judecățile și prejudecățile pe care le au față de cei cu care călătoresc. Deși se află împreună, inimile lor sunt la mii de km distanță.
„Au oprit timpul în loc ca să ne cunoaștem. Să ne privim în ochi. Dar putem să o facem? Nu! Ne e temă că vom fi judecați.”
Acest film ne îndeamnă să vedem oamenii de lângă noi dincolo de aparențe. Să avem curajul să-i privim în ochi, căci acolo e locul unde se ascunde adevărata lor poveste. Chiar și atunci când oamenii nu ne vorbesc, tăcerea lor are întotdeauna ceva de spus.
Coborâm la prima „este o poveste inspirațională pe care o trăim în fiecare zi. Suntem în metrou așa cum suntem și în lume. Nu este un film despre Colectiv, dar viața nu poate nega evenimentul. Sunt povești paralele din viețile mai multor oameni care se întâlnesc într-o zi cu o semnificație specială pentru unii dintre noi.” – Tedy Necula
După scurtmetrajul Calea Dunării, filmul Coborâm la prima m-a făcut să trec prin cele mai multe stări. A fost ca un carusel de emoții. Dacă în primul caz, m-am identificat ca făcând parte din generația singur acasă, în cel de-al doilea, am conștientizat importanța oamenilor dincolo de aparențe.
„Iubirea are multe fețe, dar nu toate zâmbesc.”
Acest film românesc este unul inspirațional, pentru că așa cum spune și Tedy Necula: „avem nevoie de povești prin care să dăm binele mai departe. Să ne uităm în oglindă și să privim dincolo de aparențe.”
Coborâm la prima – cinemagia.ro
Coborâm la prima este și filmul care a câştigat de curând, printre alte premii, Trofeul IPIFF 2018 și Premiul UPFAR- ARGOA pentru cel mai bun debut în filmul de lung metraj indie de ficțiune.
Recomand acest film din tot sufletul. Dacă dorești să vezi când va avea loc proiecția filmului în orașul tău poți consulta acest calendar. În paralel cu lansarea filmului pe marile ecrane, din 26 octombrie s-a pornit la drum CARAVANA CINEMATOGRAFICĂ Kaufland Romania cu proiecția filmului Coborâm la prima în 60 de licee din 30 de orașe. De asemenea filmul poate fi vizionat și la Cinema City (vezi programul aici).
Dacă ai avut ocazia să-l vizionezi, de abia aștept să-mi spui ce părere ai despre el în comentariile de mai jos.
Credit foto: cinemagia.ro
L-ai vazut?
Da, Corneliu. În Timișoara a fost proiectat ieri, 6 noiembrie, la Sala Capitol a Filarmonicii Banatul. Am scris acest articol în urma vizionării filmului și chiar îl recomand. De asemenea, filmul poate fi vizionat și la Cinema City (consultă programul aici:goo.gl/zriyXu).
Ma bucur ca a fost premiat si poate va mai aduna cateva trofee dar pt mine, simplul spectator, nu inseamna prea mult. Eu vreau sa ma bucur de ceea ce vizionez. Stiu ca suna egoist dar scopul principal pt care ma uit la un film este: sa imi placa. De multe ori nu am aceeasi opinie cu criticii de film si nici cu cei care dau premii dar se pare ca lor nu le pasa. Eu ma refer la filme adevarate nu la porcariutele alea comerciale. Filmul lui Teddy Necula merita din partea mea un 10 plus. De ce? Simplu, pt ca a rascolit in mine trairi, pt ca am plans de emotie si la final ii iubeam pe toti din jurul meu. Asta iubesc eu la un film, sa imi dea o stare, sa ma scoata din confort si blazare si sa ma dinamizeze. Vreau sa rad, sa plang, sa ma infurii sau sa visez. Mai vreau astfel de filme.
Mă bucur tare mult să aud asta! Așa cum am menționat și în articol, „Coborâm la prima” a fost unul dintre filmele care m-a trecut prin cele mai multe stări. La fel cum spuneați și dumneavoastră, este important ca filmul să transmită emoții, dar și să ne scoată din starea de confort. Și da, este nevoie de mai multe filme care să ne aducă mai aproape de realitate.