Ți s-a întâmplat vreodată să fii foarte încântat de un lucru pe care îl faci și oamenii să râdă de tine?

Bine, acum poate că nu toți. Știi și tu, familia e familie, prietenii sunt prieteni… ei nu o să râdă de tine, ci o să îți spună direct dacă faci ceva greșit saaau… mai există și cazuri în care puiul mamei face tot timpul ceea ce trebuie și cum trebuie. Te-ai lovit și tu de asta?

Atunci când m-am apucat de scris m-am gândit bine dacă chiar ar trebui să fac asta într-un mod public sau să-mi păstrez gândurile pentru mine și atât. Mi-am mai amintit că ne batem cu pumnul în piept pentru că trăim într-o lume în care fiecare e liber să își exprime propria părere. Că e relevantă sau importantă pentru ceilalți, mi-am dat seama că asta contează mai puțin. De asemenea, m-am întrebat ce o să fac atunci când oamenii o să râdă de mine?

Avem dreptul să alegem și să filtrăm atât de mult ceea ce consumăm în mediul online, încât dacă Steluța Cireșel din Cucuieții din Deal vrea să se surprindă într-o ipostază sexy lângă carpeta bunicii cu Răpirea din Serai și să o posteze pe internet cu un citat motivațional sau unul inteligent scris de Emil Cioran, pe care evident că nu îl înțelege, dar care, vorba aia, dă bine (la fel cum arată și ea lângă frumoasa carpetă)… ține exact de preferințele fiecăruia.

O să existe oameni care râd de ea? Cu siguranță!

O să existe oameni care o apreciază? Răspuns afirmativ și de data aceasta.

De ce?

Pentru că ceea ce pentru unii e stupid, irelevant, prostesc sau eu mai știu, pentru alții e chiar la modă, util și de ce nu… o idee ce poate fi copiată. Sper că acum nu o să apară din ce în ce mai multe poze cu tipe sau chiar tipi, care se pozează lângă carpetele bunicilor.

Trecând peste acest exercițiu de imaginație și revenind totuși printre oamenii care, sper eu, n-au poze de genul, mi-am dat seama că indiferent de ceea ce facem, nu o să fie privit niciodată cu ochi buni de toată lumea. Și până la urmă, de ce am vrea asta? Nu suntem zâna măseluță ca să ne iubească toți copilașii.

Crezi că marii artiști au o viață perfectă și sunt apreciați de toată lumea? No shit, Sherlock. Dar știi ce îi deosebește pe cei ce reușesc să muncească în continuare pentru visele lor sau pur și simplu pentru ceva ce îi pasionează? Faptul că au învățat că oamenii o să râdă, o să critice, o să judece sau o să aprecieze ceea ce fac indiferent că e vorba de același lucru. Avem atât de multe opțiuni, încât și noi suntem liberi să alegem cum acționăm la rândul nostru.

Mi-am dat seama că e vorba de asumare. Că atunci când ceva te motivează zilnic și îți dorești să faci asta în continuare, păi chiar ar trebui să o faci. Nu spun să nu asculți ce se spune în jurul tău, dar la fel cum faci cu ceea ce vezi în mediul online, la fel ar trebui să faci și cu părerile celorlalți.

Să le filtrezi și să continui să muncești mai departe. De ce?

Pentru că nimic nu e simplu și nici perfect de la început și poate că nu o să fie niciodată, dar atunci când vezi că oamenii râd de ceea ce faci, poate ar trebui să te gândești că faci ceva chiar bine sau ceva la care ei nu s-au gândit până acum.